preparator, -oare
Parte de vorbire: adj., s.
Etimologie: (fr. préparateur, lat. praeparator)
Etimologie: (fr. préparateur, lat. praeparator)
1. adj. care prepară; preparatoriu.
2. s. m. f. persoană care combină anumite materiale etc. spre a obține un produs nou, a îmbunătăți calitatea unor produse etc.
3. membru al corpului didactic universitar (inferior în grad asistentului) care ajută pe profesori în activitatea științifică și didactică cu studenții.
4. meditator.